Când te doare
Mi-e dor de cineva care a plecat
Prietene, casa e aceeași, dar are un loc gol în ea, și te împiedici de el de zece ori pe zi. Mâna caută telefonul să-i spună ceva, apoi își aduce aminte. Nu doare din slăbiciune. Te-ai obișnuit cu un om, iar un asemenea obicei nu se desface într-o seară. Se desface fir cu fir. Mintea îți va arăta mai ales clipele bune, ca pe niște fotografii alese. Au fost adevărate. Dar nu erau tot adevărul. Lasă-te să-ți fie dor, fără să alergi după omul care a plecat.
Întrebări pentru tine
Ce îmi lipsește cu adevărat: omul, sau felul în care mă simțeam când eram împreună?
Un răspuns posibilPoate amândouă. Uneori ne lipsește omul. Alteori ne lipsește o parte din noi care se trezea doar în preajma lui: veselia, curajul, liniștea. Partea aceea nu a plecat odată cu omul. O poți căuta și în alte locuri.
Ce anume mă face să verific din nou telefonul?
Un răspuns posibilAdesea nu speranța, ci obiceiul și teama de liniște. Mâna caută un semn că legătura nu s-a rupt de tot. E omenesc. De fiecare dată când nu verifici, desfaci cu blândețe încă un fir.
Ce i-aș spune unui prieten care trece exact prin asta?
Un răspuns posibilProbabil i-ai spune că doare pentru că a iubit, că nu e nimic de rușine și că va trece. Încearcă să-ți spui ție aceleași cuvinte, cu aceeași voce.
Ce pot face azi doar pentru mine, fără nicio legătură cu acest om?
Un răspuns posibilCeva mic, care îți aparține: o plimbare pe o stradă nouă, o carte, o mâncare gătită doar pentru tine. Viața ta de acum începe din lucruri mici care nu mai trec prin celălalt.
Practica pentru diseară
Scrie-i o scrisoare pe care n-o vei trimite. Spune tot ce n-ai apucat să spui. Apoi împăturește hârtia și pune-o într-un sertar. Nu o arunca și nu o trimite. Doar las-o să aibă un loc.
Gândul de ținut minte
„Dorul e o vreme, nu o casă.”
Deschide momentul în ghidul interactiv